Dincolo de povestea unei morți încărcate de mister, Inoue
conturează subtil esențele a două lumi care de multe ori se suprapun: lumea
maestrulului de ceai perfect, Sen no Rikyū, și lumea samuraiul perfect,
Toyotomi Hideyoshi.
„Maestrul Rikyū a fost martorul morții multor samurai. Oare
câți samurai au plecat spre câmpul de luptă după ce au băut ceaiul preparat de
el? Și apoi au și murit acolo. După ce ai fost martorul atâtor morți nefirești
și violente, nu ai cum să te bucuri de o moarte liniștită.“
Sen no Rikyū, marele maestru de ceai din timpul lui Toyotomi
Hideyoshi, moare prin sinucidere rituală. Enigma gestului său îl frământă
neîncetat pe Honkakubō, discipolul care i-a fost alături în ultimii ani și care
pare să comunice în continuare cu Maestrul: acesta i se arată în vis și îi
vorbește. Retrăind în amintire toate marile ceremonii ale ceaiului oficiate de
Maestru, toate gesturile și vorbele lui memorabile, Honkakubō îi întâlnește pe
cei mai importanți oameni din viața lui Sen no Rikyū, iar fiecare evocare a
celui dispărut e un prilej de a descoperi lucruri neștiute, de a înțelege ceea
ce a vrut Maestrul să-i transmită, de a pătrunde mai adânc arta ceaiului și în același
timp de a se împăca, în cele din urmă, cu sine.
